Infracțiuni electorale. Noţiune. Chestiuni practice.
În Codul Penal există o serie de infracţiuni reunite sub titlul Infracţiuni electorale. Textele de incriminare sunt aplicabile pe perioada campaniei şi alegerilor electorale. În cele ce urmează vom detalia care dintre faptele săvârşite pe perioada campaniei şi alegerilor electorale se circumscriu infracţiunilor prevăzute în Codul Penal.
Împiedicarea exercitării drepturilor electorale art. 385 C.pen.
Potrivit normei de incriminare, infracţiunea de împiedicare a exercitării drepturilor electorale se poate săvârși prin :
- Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
- Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Practica judiciară ne oferă şi unele exemple concrete:
· Preşedintele Secției a refuzat sa trimită urna specială la mai multe persoane din aceeaşi localitate care formulaseră cereri pentru exercitarea dreptului de vot la domiciliile lor, neincluzându-le astfel, în tabelul nominal care însoțea urna specială. (Judecătoria Vânju Mare)
· Suspecta, în vârstă de 71 de ani, a fost angajată în calitate de vânzătoare la magazin, context în care, de-a lungul timpului, a permis mai multor consăteni să achiziționeze produse pe datorie, primind cărțile de identitate ale acestora drept garanţie pentru plata datoriei. În preajma alegerilor locale din data de 27.09.2020, mai mulţi clienți ai magazinului i-au solicitat suspectei să le restituie cărțile de identitate pentru o scurtă perioadă de timp, pentru a putea să îşi exercite dreptul de vot, însă au fost refuzați pe motiv că figurau încă cu datorii la magazin. Din verificările efectuate în baza de date a rezultat faptul că pentru cele cinci persoane anterior menţionate au fost eliberate cărți provizorii de identitate chiar în ziua de 27.09.2020, când au avut loc alegerile locale. Totodată, în urma examinării listei electorale permanente pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din data de 27 septembrie 2020, s-a stabilit că persoanele respective şi-au exercitat dreptul la vot. (Judecătoria Rupea)
· Lovirea şi ameninţarea unei persoane care se îndrepta spre secția de votare, din motive străine exercitării dreptului de vot nu întrunește elementele infracțiunii prev de art. 385 C.Pen. (Judecătoria Bârlad)[1]
· În zilele de 26 şi 27.09.2020, viceprimarul unei localităţi a dispus şi coordonat mai multe activităţi prin care a împiedicat liberul exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, materializat prin blocarea unor drumuri publice ce făceau legătura cu o secție de votare cu ocazia alegerilor locale din data de 27.09.2020. De asemenea, au fost corupte persoane care urmau să-şi exercite dreptul de a vota, în favoarea candidatului la funcţia de primar prin promisiuni şi remiteri de sume de bani.[2] (Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanta – clasare)
· În baza unui contract de asistență juridică în scopul obținerii în mod injust a onorariului de avocat, inculpata avocat a indus şi menținut în eroare persoanele vătămate în legătură cu desfăşurarea procedurii de înființare şi înregistrare la instanţa de judecată a PARTIDULUI ALIANȚA POPORULUI SUVERAN, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis persoanelor vătămate 9 înscrisuri oficiale întocmite în fals. Înscrisurile comunicate de inculpată au fost folosite de ####### ##### la Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 26 Maramureș pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2020, întrucât intenționa să participe la alegeri din partea Partidului Alianța Poporului Suveran, ocazie cu care a aflat că aceste înscrisuri oficiale sunt întocmite în fals. Prin inducerea în eroare a membrilor fondatori în legătură cu înregistrarea partidului politic, inculpata le-a împiedicat acestora dreptul de a participa şi de a fi aleşi la alegerile locale din data de 27.09.2020 şi la alegerile pentru Camera Deputaților şi Senat din anul 2020.[3]
· Un cetățean a reclamat că soția sa i-a reţinut în mod abuziv mai multe bunuri, printre care şi actul de identitate, astfel că nu şi-a putut exercita dreptul la vot în cadrul alegerilor prezidențiale, precum şi faptul că aceasta din urmă îl șantaja cu privire la restituirea bunurilor (clasare - Judecătoria Sector 6 Bucureşti)[4]
2. Coruperea alegătorului (art. 386 C.pen.)
Potrivit normei de incriminare, această infracţiune presupune:
- Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat
- Infracţiunea se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
- Nu intră în categoria bunurilor menţionate bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formațiuni politice.
- În cazul acestei infracţiuni nu este sancționată tentativa. Cu alte cuvinte, dacă doar se pregăteşte oferirea sumei de bani sau dacă fără a fi oferită iniţial, doar se încearcă remiterea sumei de bani, atunci fapta nu constituie infracţiune.
Am extras din practica judiciară unele situaţii în care s-a dispus soluţia condamnării:
· Inculpatul, primar al unei localităţi a apelat la serviciile unei persoane căreia i-a solicitat sa organizeze o întâlnire într-un anume loc cu persoane cu drept de vot. Acesta din urmă a ales după bunul plac persoanele care urmau a fi invitate. La întâlnire, primarul a discutat cu persoanele invitate şi le-a cerut să-l voteze la alegerile programate în data de 05.06.2016, asigurându-i că într-o astfel de situaţie ,,bine va fi,,. Primarul a remis gazdei suma de 200 lei pentru a-l vota şi pentru ajutor şi a remis totodată suma de 400 lei pentru a fi împărțită invitațiilor cu același scop. Gazda a formulat denunț. Primarul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 1 an cu suspendare. [5]
· S-a considerat infracţiune fapta inculpatului de a oferi şi preda bani unei persoane pentru a-l determina să voteze la alegerile locale din data de 05.06.2016 un anume candidat cerându-i să jure pe Biblie că va vota cu un anume candidat. Pedeapsa închisorii 6 luni cu suspendare. [6]
De asemenea, am extras din practica instanţelor şi situaţii în care s-a dispus clasarea clauzelor:
· Prin ordonanţa organelor de cercetare penală nr. ####/P/2020 din data de 27.09.2020, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de coruperea alegătorilor, prev. de art. 386 alin. 1 C.pen., din cuprinsul actului de sesizare rezultând că la data de 27.09.2020, numitul ###### #######-#######, în timp ce se afla în autoturismul marca Range Rover cu numărul de înmatriculare B 712 PHO, ar fi oferit sume de ban persoanelor cu drept de vot, pentru ca acestea să voteze cu candidatul independent ######## #####, în cadrul alegerilor locale pentru Primăria Mangalia.(– clasare up, fapta nu există - Tribunalul Constanta)
3. Frauda la vot (art. 387 C.pen.)
Potrivit normei de incriminare, frauda la vot reprezintă:
Fapta persoanei care votează:
a) fără a avea acest drept;
b) de două sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător
Astfel, infracţiunea de fraudă la vot se poate săvârși în următoarele modalități:
- Persoana votează fără a avea acest drept (persoane sub 18 ani, persoanele alienate mintal sau puse sub interdicție, persoanelor cărora le-a fost interzis dreptul de vot prin hotărâre judecătorească definitivă).
- Persoana votează de două sau mai multe ori.
- Persoana votează prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător.
- Persoana votează prin utilizarea unei cărți de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.
- Persoana care „votează” este decedată.
Toate modalităţile mai sus enumerate, cu excepţia ultimei, se pot săvârși de către persoana care votează sau de către persoane din secția de votare, funcţionari publici, ş.a. care nu au legătură cu persoana căreia îi este atribuit votul. Evident, în cazul ultimei modalități descrise mai sus, persoana decedată care este trecută ca exprimând-şi votul, nu poate săvârși fapta, fiind evident că alte persoane au „votat” în locul acesteia.
Pedeapsa pentru această infracţiune este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Am ales unele situaţii de fapte circumscrise fraudei la vot din practica judiciară pentru a servi drept exemple concrete:
· Inculpatul a votat pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale la localitatea de reşedinţă. După ce a dezlipit viza de flotant s-a prezentat să voteze şi la secția de votare de la domiciliu.
· După ce s-a legitimat prin predarea cărții de identitate, inculpata a mers la masa unde se aflau buletinele de vot ce urmau a fi înmânate alegătorilor și fără ca un membru al comisiei de votare să-i înmâneze, a luat de pe masa respectivă 7 buletine de vot pentru alegerea primarului comunei Sălciile, a primit apoi ștampila de vot și a mers în cabina de votare. Ulterior, martora ###### ########, membră a comisiei de votare a observat lipsa buletinelor de vot pentru alegerea primarului, iar în timpul efectuării de verificări, la ieșirea inculpatei ###### #####-##### din cabina de vot, s-a constatat că aceasta avea asupra sa cele șapte buletine de vot pentru alegerea primarului care lipseau, iar pe acestea era aplicată ștampila VOTAT la poziția aferentă candidatului Partidului Social ######## pentru Primăria Sălciile. Buletinele de vot nu au fost introduse în urna de votare, fiind ridicate de organele de cercetare penală sosite la fața locului, de la președintele secției de votare ######## #######.
· Faptele inculpatului ####### ####### care, la data de 25.05.2014, în calitate de membru al Biroului Electoral al Secției de Votare nr. 208, a gestionat lista electorală permanentă pagina nr. 21, poziția nr. 241 și 248, lista electorală permanentă pagina nr. 61, poziția nr. 726, lista electorală permanentă pagina nr. 63, poziția 746 și lista electorală permanentă, pagina 106, poziția 1165, inserând mențiunea “Sat Singureni” la pozițiile enumerate mai sus, în dreptul persoanelor care nu au votat pe aceste liste, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fraudă la vot în formă continuată (4 acte materiale), prevăzută de art. 48 alin. 1 rap. la art. 387 alin. 1 lit. b) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.pen. […]
Numita #### #######, figurează că a votat atât pe lista electorală permanentă de la Secția de votare nr. 208-Singureni, pagina 63, la poziția 746, cât și pe Extrasul Listei Electorale Suplimentare de la Secția de votare nr. 208-Singureni, pagina 4, poziția 35. Din declarația acesteia reieșit faptul că aceasta nu a votat deloc la aceste alegeri. Declaraţia sa a fost confirmată şi de concluziile raportului de expertiză nr. 411540/18.07.2017, întocmit de către Serviciul Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliție ######## Bacău unde se precizează faptul că, în ceea ce o priveşte pe numita Puiu #######, nici una dintre cele două semnături nu a fost executată de către aceasta. Întrucât pe lista electorală permanentă există mențiunea “Sat Singureni”, au fost prelevate probe de scris de la membrii comisiei, fiind dispusă şi o expertiză criminalistică de natură grafică. Din Raportul de expertiză criminalistică nr. 601029/06.09.2018 întocmit de către Institutul Național de Criminalistică a reieșit că scrisul respectiv îi aparține numitului ####### #######. Totodată, având în vedere că şi pe extrasul de pe lista electorală suplimentară erau inserate datele de identitate ale numitei #### #######, a fost dispusă o expertiză criminalistică de natură grafică. Din Raportul de expertiză criminalistică nr. 601029/06.09.2018 întocmit de către Institutul Național de Criminalistică a reieșit că scrisul respectiv îi aparține numitei ####### ######.
4. Frauda la votul electronic (art. 388 C.pen.)
Potrivit normei de incriminare, frauda la votul electronic presupune „tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic” şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Până la momentul de faţă nu identificat practică judiciară pe acest subiect.
5. Violarea confidențialității votului (art. 389 C.pen.)
Potrivit Codului penal, violarea confidenţialităţii votului se poate săvârși prin orice mijloace. În concret, violarea confidenţialităţii votului poate fi comisă de exemplu prin intrarea în cabină de vot, inopinată, prin forțarea unei persoane să voteze de faţă cu altcineva ş.a.
Aceasta presupune că orice persoană care realizează o acţiune (orice acţiune) prin care este violată confidenţialitatea votului, săvârșește infracţiunea prevăzută la art. 389 Cod penal.
Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.
Textul de lege prevede şi o formă agravantă si anume atunci când fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare. În acest caz, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
6. Nerespectarea regimului urnei de vot (art. 390 C.pen.)
În cazul acestei infracţiuni, acţiunile circumscrise textului de lege sunt extrem de clare nefiind nevoie de nicio precizare suplimentară, şi anume:
Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării. În această situaţie fapta se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege. Această faptă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
7. Falsificarea documentelor şi evidențelor electorale (art. 391 C.pen.)
Fiind la bază o infracţiune de fals, aceasta prevede patru forme de comitere, dintre care două forme sunt agravate:
Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale. Aceasta se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă. Aceasta se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secțiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii. Aceasta se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informațional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor. Aceasta se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
*
Cam acestea ar fi faptele incriminate de Codul Penal pe durata campaniei şi alegerilor electorale. În practica judiciară, pedepsele pentru aceste fapte nu sunt foarte severe, însă acest aspect se poate datora şi faptului că se observă un număr relativ crescut de acorduri de recunoaștere a învinuirii încheiate de persoanele acuzate. În acest din urmă caz, are loc reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3, aplicându-se în multe cazuri amânarea aplicării pedepsei, în situaţiile în care persoanele nu au antecedente penale.
Avocat Oana Lup
[1] Încheiere finală (dezinvestire) din 24.05.2023 pronunțată de Judecătoria Bârlad, cod RJ 23eeddd2d (https://www.rejust.ro/juris/23eeddd2d)
[2] Încheiere finală camera preliminară nr. 272/2023 din 26.04.2023 pronunțată de Tribunalul Constanța, cod RJ 39dg6d298 (https://www.rejust.ro/juris/39dg6d298)
[3] Încheiere finală camera preliminară din 25.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, cod RJ de5e79977 (https://www.rejust.ro/juris/de5e79977) Acuzaţie de - înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1, 2 C.pen. - fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 320 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. ( 9 acte materiale), - uz de fals în formă continuată prev. de art. 323 C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. ( 9 acte materiale) - împiedicarea exercitării drepturilor electorale prev. de art. 385 alin. 1 C.p. cu aplicarea art.38 alin.1 C.p.,
[4] Încheiere finală (dezinvestire) din 07.06.2022 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, cod RJ 7223eed39 (https://www.rejust.ro/juris/7223eed39)
[5] Hotărâre nr. 100/2016 din 21.09.2016 pronunțată de Judecătoria Jibou, cod RJ 69e362779 (https://www.rejust.ro/juris/69e362779)
[6] Hotărâre nr. 108/2019 din 25.10.2019 pronunțată de Judecătoria Aleșd, cod RJ 34296d77g (https://www.rejust.ro/juris/34296d77g)
