Cheltuieli de judecată cenzurate de CNSC: când poate fi redus onorariul avocațial?
CNSC poate cenzura cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocațial numai în condițiile prevăzute de art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, atunci când acestea sunt vădit disproporționate. Reducerea nu poate fi dispusă automat prin raportare la onorariile minimale recomandate de UNBR și nici justificată exclusiv prin caracterul scris al procedurii.
Aceasta este una dintre concluziile relevante ale unei hotărâri definitive pronunțate de Curtea de Apel Oradea la 16 iulie 2026, într-un litigiu în materia achizițiilor publice în care societatea contestatoare a fost reprezentată de Lup, Beinșan – Societate Civilă de Avocați prin dna av Oana Dumitrescu Lup.
În cauză, cheltuielile de soluționare solicitate de contestatoare au fost cenzurate de CNSC, Consiliul apreciind că onorariul avocațial trebuia diminuat prin raportare, între altele, la caracterul scris al procedurii și la nivelul onorariului minimal recomandat de UNBR pentru contestațiile formulate în fața CNSC.
Curtea de Apel Oradea a constatat însă că această reducere nu era justificată în raport cu complexitatea concretă a cauzei și cu activitatea efectiv desfășurată de avocat.
Cenzurarea cheltuielilor de judecată de către CNSC
În materia achizițiilor publice, art. 68 din Legea nr. 101/2016 permite aplicarea regulilor din Codul de procedură civilă privind cheltuielile de judecată.
Prin urmare, atunci când sunt solicitate cheltuieli de soluționare reprezentând onorariu avocațial, CNSC poate analiza caracterul proporțional al acestora prin raportare la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă.
Această prerogativă nu înseamnă însă că CNSC poate reduce cheltuielile în mod automat.
Potrivit art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, reducerea este posibilă atunci când onorariul este vădit disproporționat în raport cu:
valoarea cauzei;
complexitatea litigiului;
activitatea efectiv desfășurată de avocat;
circumstanțele concrete ale cauzei.
În speță, CNSC a considerat că se impunea diminuarea cheltuielilor solicitate, invocând caracterul scris al procedurii, lipsa audierilor și a concluziilor orale, precum și reperul reprezentat de onorariul minimal recomandat de UNBR.
Când poate fi redus onorariul avocatului acordat ca cheltuială de judecată?
Curtea de Apel Oradea s-a raportat expres la Decizia nr. 3/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.
Potrivit considerentelor obligatorii ale acestei decizii, stabilirea cheltuielilor reprezentând onorariul avocatului presupune o analiză concretă privind:
complexitatea cauzei;
munca efectivă a avocatului;
valoarea obiectului litigiului;
circumstanțele particulare ale dosarului.
Înalta Curte a subliniat că proporționalitatea cheltuielilor reprezintă o chestiune care depinde de elementele de fapt ale fiecărei cauze, instanța având o marjă de apreciere care trebuie exercitată prin raportare la circumstanțele concrete.
Prin urmare, pentru ca cheltuielile de judecată să poată fi cenzurate, nu este suficient ca organul jurisdicțional să considere onorariul ridicat sau superior unui anumit reper orientativ.
Trebuie demonstrat caracterul său vădit disproporționat.
Onorariile minimale UNBR nu reprezintă un plafon al cheltuielilor recuperabile
Unul dintre aspectele relevante ale cauzei a fost utilizarea de către CNSC a onorariului minimal recomandat de UNBR ca reper pentru reducerea cheltuielilor de soluționare.
În plângerea formulată împotriva deciziei CNSC s-a arătat că această abordare nu poate înlocui analiza prevăzută de art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă.
Ghidul UNBR stabilește onorarii minimale recomandate, iar acestea nu pot fi transformate într-un plafon al cheltuielilor de judecată care pot fi recuperate de partea care a câștigat litigiul.
Pentru aprecierea caracterului proporțional trebuie analizate, în concret, activitățile efectiv necesare pentru pregătirea cauzei: studierea documentației, identificarea problemelor juridice, formularea criticilor tehnice și juridice și pregătirea probatoriului.
Curtea de Apel a constatat, în final, că aprecierea CNSC privind caracterul disproporționat al cheltuielilor nu era întemeiată.
Caracterul scris al procedurii CNSC nu justifică automat reducerea cheltuielilor de judecată
Un alt argument folosit pentru cenzurarea cheltuielilor de judecată de către CNSC a fost faptul că procedura de soluționare a contestației este una preponderent scrisă.
Curtea de Apel Oradea a înlăturat însă o asemenea abordare automată.
Instanța a constatat că litigiul prezenta un grad relativ ridicat de complexitate, presupunând analiza mai multor cerințe din documentația de atribuire aferentă unei proceduri complexe de achiziție publică.
Activitatea avocatului a presupus, printre altele:
analiza unei documentații de atribuire complexe;
documentarea asupra unor elemente tehnice de specialitate;
identificarea criticilor juridice și tehnice relevante;
redactarea și structurarea motivelor contestației.
Curtea a reținut inclusiv faptul că motivele formulate prin contestație au determinat autoritatea contractantă să achieseze la criticile contestatoarei și, ulterior, să procedeze la anularea procedurii de atribuire.
În aceste condiții, Curtea a stabilit expres că simplul fapt că nu a existat o susținere orală a contestației în fața CNSC nu diminuează nici complexitatea litigiului și nici munca concret prestată de avocat și, prin urmare, nu constituie un motiv suficient pentru reducerea cheltuielilor de judecată.
Munca avocatului nu poate fi evaluată exclusiv prin numărul termenelor de judecată
Hotărârea Curții de Apel Oradea evidențiază și o problemă mai largă întâlnită în practica privind cenzurarea onorariului avocațial.
Activitatea avocatului nu se reduce la prezența în fața instanței sau la susținerea unor concluzii orale.
În litigii complexe, în special în materia achizițiilor publice, o parte semnificativă a muncii juridice se desfășoară în etapa de pregătire a cauzei și poate presupune:
studierea unui volum ridicat de documente;
analiza legislației și jurisprudenței;
înțelegerea unor elemente tehnice specifice domeniului;
stabilirea strategiei juridice;
structurarea criticilor;
redactarea contestației și pregătirea probatoriului.
Prin urmare, o procedură scrisă nu este, prin definiție, o procedură simplă, iar lipsa unor dezbateri orale nu poate constitui singură un criteriu pentru cenzurarea cheltuielilor de judecată.
Curtea de Apel Oradea: cheltuielile cenzurate de CNSC erau proporționale cu munca prestată
Analizând concret cauza, Curtea de Apel Oradea a avut în vedere:
gradul relativ ridicat de complexitate al litigiului;
importanța economică a procedurii de achiziție;
caracterul tehnic al documentației analizate;
activitatea efectiv prestată de avocat pentru pregătirea și redactarea contestației.
În raport cu aceste elemente, Curtea a constatat că cheltuielile de soluționare cenzurate anterior de CNSC respectau cerința proporționalității, astfel încât nu se justifica diminuarea acestora.
Instanța a dispus, în consecință, recuperarea integrală a cheltuielilor de soluționare dovedite în procedura desfășurată în fața CNSC. Hotărârea este definitivă.
Cenzurarea onorariului avocațial nu afectează raportul dintre avocat și client
Trebuie făcută și o distincție importantă între onorariul convenit între avocat și client și suma care poate fi recuperată de la partea adversă cu titlu de cheltuieli de judecată.
Art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă permite instanței sau, după caz, CNSC să stabilească în ce măsură cheltuiala poate fi transferată asupra părții aflate în culpă procesuală.
O eventuală reducere nu modifică însă contractul de asistență juridică și nu afectează raporturile dintre avocat și client.
Chiar textul art. 451 alin. (2) prevede că măsura reducerii onorariului acordat cu titlu de cheltuială de judecată nu produce efecte asupra raporturilor dintre avocat și client.
Concluzie: CNSC poate cenzura cheltuielile de judecată, dar reducerea trebuie justificată concret
Hotărârea Curții de Apel Oradea reprezintă un reper relevant privind cenzurarea cheltuielilor de judecată de către CNSC și reducerea onorariului avocațial.
Din considerentele instanței rezultă câteva concluzii practice:
1. CNSC poate analiza și, în condițiile legii, poate reduce cheltuielile de soluționare reprezentând onorariul avocațial.
2. Reducerea este justificată numai atunci când cheltuielile sunt vădit disproporționate în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei, activitatea avocatului și circumstanțele concrete ale litigiului.
3. Onorariile minimale recomandate de UNBR constituie repere orientative, nu plafoane pentru cheltuielile recuperabile.
4. Caracterul scris al procedurii CNSC și lipsa concluziilor orale nu justifică, prin ele însele, cenzurarea onorariului avocațial.
5. Munca avocatului trebuie evaluată prin raportare la activitatea concretă desfășurată pentru pregătirea și soluționarea cauzei, iar nu exclusiv prin prisma prezenței la termene sau a susținerilor orale.
În speța analizată, Curtea de Apel Oradea a înlăturat cenzurarea cheltuielilor dispusă de CNSC, constatând că acestea erau proporționale cu gradul de complexitate al cauzei și cu activitatea juridică efectiv desfășurată.
